FESTIVALUL BAROC TIMIȘOARA
15-21 OCTOMBRIE 2018
Biserica Romano-Catolică Elisabetin (Piața Bălcescu)

 

 

Asociația „Festivalul Baroc Timișoara” are deosebita plăcere de a vă invita la cea de-a VII-a ediție a festivalului care se va desfășura în perioada 15-21 octombrie 2018. Toate evenimentele din cadrul acestei ediții vor avea loc la biserica Romano-Catolică Elisabetin (Piața Bălcescu) din Timișoara. În cadrul acestei ediții, avem onoarea de a-l avea invitat pe lăutistul Hopkinson Smith, profesor de lăuta la renumita Schola Cantorum Basiliensis din Basel, Elveția. Hopkinson Smith este unul dintre cei mai apreciați interpreți la lăută din toate timpurile, în același timp Hopkinson Smith a fost profesorul a zeci de generații de lăutiști de renume mondial. Intrarea la toate evenimentele festivalului este liberă.

 

Program Festivalul Baroc Timișoara 2018

 

Luni, 15 octombrie 2018
19:00 – Ansamblul de muzică veche MUSICA PROFANA (Budapesta), „Antico & Moderno”, muzică spaniolă din secolul al XVI-lea.

1. PASSAMEZZO MODERNO

Giorgio Mainerio (c. 1530-1582) – Pass’e mezzo modern & Saltarello

Diego Ortiz (c. 1510-1570) – Recercadas

2. LA CANCION DEL EMPERADOR – Mille Regretz

Luis de Narvaez (c. 1503-1555)

Josquin Des Prez (1455-1521)

3. DIFFERENCIAS SOBRE EL CANTO “La Dama le demanda”

Thoinot Arbeau (1519-1595): Belle Qui Tiens Ma Vie

Antonio de Cabezon (1510-1566): Differencias sobre el canto “La Dama le demanda”

Anonymous (sec.XVI): Rodrigo Martinez

4. DOULCE MEMOIRE

Diego Ortiz (c. 1510-1570) – Fantasia sopra “Doulce memoire”

Pierre Sandrin (c. 1490-1561) – Doulce memoire

5. GENTIL CAVALLERO

Alonso Mudarra (c. 1510-1580) – Gentil Cavallero

6. Pablo Bruna: Tiento sobre la letanía de la Virgen
7. O FELICI OCCHI MIEI

Diego Ortiz (c. 1510-1570) – Fantasia sopra “O felici occhi miei”

Jaques Arcadelt (c. 1500-1568) – O felici occhi miei

8. LA GAMBA

Diego Pisador (1509-c.1557) – Mes pas semez

Adrian Le Roy (c.1520-1598) – Mes pas semez

Enriquez de Valderrabano (c.1500-1557) – Dans

Antonio Gardane (1509-1569) – Gamba Gagliarda

Anonymous (1520) – La cara cossa

Diego Ortiz (c. 1510-1570) – Recercadas

Filippo Azzaiolo (1530-1569) – Chi passa, Quando la sera

9. PASSAMEZZO ANTICO

Diego Ortiz (c. 1510-1570) – Recercadas

Antonio Valente (1520-1601) – Lo Ballo dell’ Intorcia

Giorgio Mainerio (c. 1530-1582) – Pass’e mezzo antico & Saltarello

 

Musica Profana a fost înființat în anul 1987. Formația interpretează muzică din perioada cuprinsă între secolul al XVI-lea și al XVIII-lea, pe instrumente autentice. Membrii ansamblului Musica Profana s-au specializat prin participarea la cursuri de măiestrie internaționale, susținute de muzicieni de primă clasă. Musica Profana a cântat alături de ansambluri străine și din Ungaria, în cadrul unor producții musicale vaste, precum și festivaluri: Saint Donat Bach -Festival, Tour, Innsbruck Early Music Festival, Warsaw Opera, Early Music Festival of Radovljica and the Early Music Festival of Csíkszereda (Miercurea Ciuc), Dortmund și multe altele.  Ansamblul susține concerte în mod regulat în Ungaria și străinătate, iar membrii componenți susțin în fiecare vară cursuri de măiestrie.

 

În concertul susținut în cadrul Festivalului Baroc Timișoara, ansamblul Musica Profana prezintă unele dintre cele mai populare piese vocale și instrumentale, din Spania secolului al XVI-lea, compuse cu ajutorul tehnicii „basso ostinato”. Aducând un plus de originalitate acestor piese, ansamblul a reușit să completeze într-o oarecare măsură tehnicile improvizatorice folosite în acea epocă, reușind astfel să arate publicului o mostră de intepretare autentică a muzicii secolului al XVI-lea.

 

 

Andrejszki Judit: soprană, clavecin

Kállay Katalin: fluiere renascentiste

Lachegyi Róza: vioară

Demjén András: violone, viola da gamba

Laczkó Pető Balázs: percuții

Schallinger-Foild Artúr: orgă

Szabó Zsolt: viola da gamba

Invitat: Caius Hera – vihuela de mano

 

Marți, 16 octombrie 2018
19:00 – Lazăr Constantin (Iași) & Caius Hera (Timișoara), „A Merry Moode”, duete și piese solo pentru lăută, compuse în Anglia secolului al XVI-lea.

DUO

1. John Marchant (sec. XVI) – Fantasy for two lutes
2. Thomas Robinson (c.1560-1610) – Twenty ways upon the bells
3. Thomas Robinson (c.1560-1610) – Passamezzo Galliard
4. Thomas Robinson (c.1560-1610) – A toy for two lutes

 

SOLO*

5. John Dowland (1563-1626) – Sir John Smith his Almain
6. John Dowland (1563-1626) – My Lady Hudson’s Puffe
7. John Dowland (1563-1626) – The Shoemaker’s Wife

 

DUO

8. Thomas Robinson (c.1560-1610) – Fantasy for two lutes
9. Thomas Robinson (c.1560-1610) – A plaine song
10. John Johnson (c.1545-1594) – A treble
11. Francis Pilkington – Echo for two lutes

 

SOLO*

12. John Dowland (1563-1626) – Fantasy 6
13. John Dowland (1563-1626) – Pavane 18

 

DUO

14. John Dowland (1563-1626) – My Lord Willoughby’s welcome home
15. Anonim sec. XVI – A lesson for two lutes
16. Anonim sec. XVI – La Rossignol
17. Anonim sec. XVI – Greensleeves

 

SOLO**

18. John Dowland (1563-1626) – Fantasy
19. John Dowland (1563-1626) – Lachrimae pavan
20. John Dowland (1563-1626) – Fantasy

 

DUO

21. Anonim sec. XVI – A treble
22. Anonim sec. XVI – Drewries accordes
23. Anonim sec. XVI – A merry moode

 

__________________________________________

* Lazăr Constantin

** Caius Hera

 

Constantin Lazăr s-a născut în 27 iunie 1968 la Iaşi. A urmat cursurile Academiei de Arte „George Enescu” – Iaşi, Facultatea de Interpretare Muzicală, specialitatea chitară clasică  în perioada 1992 – 1997. Actualmente este profesor de chitară şi muzică de cameră la Colegiul Naţional de Artă „ Octav Băncilă” – Iaşi.

A început studiul lăutei în 2006, an în care şi-a achiziţionat primul instrument – o lăută renascentistă cu opt coruri, copie după un model original Vendelio Venere 1592 (Bologna), realizată de lutierul Gyorgy Lorinczi – Târgu Mureş.

Constantin Lazăr a susţinut recitaluri în ţară şi în străinătate cu programe ce includ lucrări din creaţia unor compozitori – majoritatea lăutişti – care au activat de-a lungul întregului secol al XVI-lea.  A participat la cursurile de măiestrie susţinute la Bucureşti de cunoscutul lăutist şi profesor Hopkinson Smith, de la „Schola Cantorum Basiliensis” din cadrul Academiei de Muzică din Basel, în toamna anului 2009 şi în primăvara lui 2012.  A participat, de asemenea, la cursul de măiestrie susținut de cunoscutul lăutist american Paul O’Dette la Bratislava, în cadrul Festivalului de chitară clasică „J. K. Mertz” – iunie 2014.

 

 

Caius Hera

Absolvent al Liceului de Arte plastice din Timișoara, Caius Hera a fost încă din perioada studiilor liceale foarte pasionat de arta evului mediu, a renașterii și a barocului. Multitudinea de picturi în care sunt reprezentați muzicieni din vremuri vechi l-au făcut pe tânărul artist să se întrebe: ”Oare cum suna muzică din acea perioadă pe acele instrumente”. Cinci ani mai târziu Caius Hera a fost admis la Facultatea de Muzică din Timișoara. În perioada studiilor universitare între anii 2000-2005, Caius Hera a studiat pedagogia muzicală, chitara clasică și ca autodidact a început studiul lăutei din anul 2004 fiind al doilea lăutist ”autentic” alături de regretatul Deak Endre (cu a cărui ansamblu, Collegium, va colabora în nenumărate rânduri). După doar câteva luni de studiu intens, Caius Hera va prezenta la Târgu Mureș primul său recital de lăută solo în cadrul Festivalului Constantin Silvestri. După acest recital începe un lung șir de recitaluri în diferite orașe din Romania: Timișoara, Arad, Oradea, Deva, Hunedoara, Sibiu, București, Tîrgu Neamț, Sighetul Marmației, Cluj-Napoca, Turnu Severin, Mediaș, Sighișoara, Sinaia, Bușteni, Sfântu Gheorghe, Brașov, Miercurea Ciuc, Reghin etc. Alături de activitatea solistică, Caius Hera a activat și în Ansamblul Camerata Strumentale din Timișoara. În perioada 2007-2008 Caius Hera se stabilește în Basel/Elveția unde studiază lăută cu maestrul Hopkinson Smith la prestigioasa școală de muzică veche: Schola Cantorum Basiliensis. În această perioadă Caius Hera a susținut diverse recitaluri de lăută solo dar și alături de alți instrumentiști și cântăreți de muzică veche abordând repertorii diverse din Evul Mediu, Renaștere și Baroc. Caius Hera a primit titlul de doctor în muzică al Academiei de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca, lucrarea sa intitulându-se „Arta Fanteziei pentru lăută în Italia secolului al XVI-lea”.

Caius Hera este președintele Asociației „Festivalul Baroc Timișoara” alături de care organizează anual un festival de mare prestigiu pentru orașul de pe Bega.

 

Miercuri, 17 octombrie 2018
19:00 – Anton Birula & Anna Kowalska (Polonia) LUTEDUO, duete pentru lăute compuse de Johann Sebastian Bach și Silvius Leopold Weiss.

”Inspirații pentru două lăute”

Anna Kowalska & Anton Birula – lăute cu 13 coarde

 

Silvius Leopold Weiss (1686 – 1750)

– Suita Nr 15 în la minor „L’Infidele” din manuscrisul de la Dresda:
Entrée

Courante

Musette

Sarabande

Païsanne

Johann-Sebastian Bach (1685-1750)
Pastorale BWV 590

Silvius Leopold Weiss (1686 – 1750)

-Suita Nr 29 în sol minor din manuscrisul de la Dresda:
Prelude

Allemande

Passepied

Bourée

Sarabande

Gigue
Silvius Leopold Weiss (1686 – 1750) – Ciaccona in g minor

 

Duete de Bach și Weiss pentru lăute

 

Duetele pentru lăute reprezentau o importantă tradiție în timpul Renașterii, de aceea avem exemple foarte multe de lucrări dedicate lăutei din acea perioadă, însă acest lucru devine o raritate în perioada Barocului, cel mai probabil datorită complexității acordajului lăutei cu 13 coarde, sau datorită faptului că lăuta devenise un instrument exclusivist. Din păcate, alături de numărul impresionant de lucrări dedicate lăutei solo, avem un  număr infim de duete. În acest sens LUTEDUO a reușit să adapteze anumite piese pentru două lăute îmbogățind astfel acest tip de repertoriu.

Programul din această seară este alcătuit din lucrări compuse de doi dintre cei mai proeminenți maeștrii care ne-au lăsat lucrări pentru lăută: J.S. Bach și S.L.Weiss. Acești doi compozitori au activat în același timp, în perioada de apogeeu maxim al Barocului.  Din sursele de epocă, putem trage concluzia că cei doi mari compozitori s-au cunoscut, și mai mult, se pare că au colaborat pe plan muzical. Doar câteva dintre duetele compuse de Weiss ne-au parvenit, din păcate într-o formă incomplete. După cum putem citi în sursele de epocă, Weiss precum și contemporanii acestuia stăpâneau foarte bine arta improvizației și puteau citi cu lejeritate partituri scrise pentru vioară sau alte instrumente.

Anna și Anton și-au unit forțele pentru a atrage atenția publicului asupra repertoriului de duete pentru lăută barocă.  Ei au fost primii muzicieni care au înregistrat un duet de Francois du Fault, descoperit foarte recent. De asemenea au mai înregistrat transrcieri ale unor piese de Marin Marais. LUTEDUO au mai interpretat muzică de: Allessandro Piccinini, Girolamo Kapsberger, Gaspar Sanz, Santiago de Murcia, Robert de Visee și Francois Couperin. Cei doi muzicieni au participat în diferite festivaluri și au susșinut concerte în Austria, Belgia, Cehia, Rusia, Estonia, Finlanda, Franța, Polonia, Lituania, Olanda, Slovacia, Ucraina și Elveția. Ei se află pentru prima dată în Timișoara.

 

Joi, 18 octombrie 2018
19:00 – Ansamblul Carmina Renascentia (Carei), Secolul de Aur al muzicii spaniole.

Muzica Secolului de Aur al Spaniei din culegerea Cancionero de Palacio

Juan Román (fl. 1495–1504): O voy

Pedro de Escobar (cca. 1465–cca. 1535): Virgen bendita sin par

 

Alonso Mudarra (cca. 1510–1580): Fantezia I & V

Enriquez de Valderrábano (c.1500-1557) – Soneto II Lombardo

 

So el encina (Canconiero de Palacio, 1465–1515)

Juan del Encina (cca. 1468–cca. 1529): Amor con fortuna (Canconiero de Palacio, 1465–1515)

Juan del Encina (cca. 1468–cca. 1529): Cucu (Canconiero de Palacio, 1465–1515)

Michael Prætorius (1571–1621): Pavane de Spagne (Terpsichore, Wolfenbüttel, 1612)

Michael Prætorius (1571–1621): Spagnoletta (Terpsichore, Wolfenbüttel, 1612)

Bartomeu Càrceres (fl. 1546): Falalalanlera (Canconiero de Gandia, 1546)

Juan del Encina (cca. 1468–cca. 1529): Yo me estaba reposando

 

Enriquez de Valderrábano (c.1500-1557) – Soneto VIII & III

 

Juan Vásquez (cca. 1500–cca. 1560): Con que la lavare
(Recopilación de sonetos y villancicos a quarto y cinco voces, 1560)

Vesame y abracame (Cancionero de Upsala, Veneția, 1556)

 

Luis Milan (c.1500-1561) – Fantezia I & II, Pavana III

 

Juan del Encina (cca. 1468–cca. 1529): Hoy comamos (Canconiero de Palacio, 1465–1515)

Michael Prætorius (1571–1621): Canario (Terpsichore, Wolfenbüttel, 1612)

Pase el agua (Canconiero de Palacio, 1465–1515)

 

 

Ansamblul de muzică veche Carmina Renascentia evocă spiritul şi sunetele din secolele XV-XVII cu ajutorul pieselor instrumentale şi vocale prezentate pe instrumente de epocă. Acestea sunt toate copii fidele construite după cele originale de fără preţ, care au supravieţuit sute de ani, aflate acum în diferite muzee ale lumii. Atribuie importanţa interpretării diferitelor genuri musicale -sacrale şi seculare- ale epocii renascentiste cu instrumentele specifice, astfel încât ele să fie prezentate într-un mod autentic. Abordează în spirit contemporan muzica instrumentală şi vocală provenită din manuscrisele şi colecţiile tipărite din patrimoniul naţional, respectiv din sursele străine consacrate.

 

“Perioada de aur” a muzicii din Renaşterea  spaniolă  începe odată cu guvernarea lui Izabela a Castiliei si Ferdinand de Aragon. În această eră (1465-1515) se naşte  manuscrisul Canconiero de Palacio, una dintre cele mai importante surse musicale ale renaşterii spaniole. Acest manuscris cuprinde mai multe genuri muzicale, mai degrabă laice,între care cancion,romance si villancico, cu o vivacitate ritmică valorificată prin lucrarile lui Juan del Encina.  Cântecele  în general la 3,4,5 voci, erau  acompaniate de instrumente cu corzi. Cea mai răspandită dintre acestea era vihuela da mano.Cei mai însemnaţi compozitori si maeştrii a vihuelei erau Luis Milan, Alonso Mudarra si Luis de Narvaez. Programul ansamblului Carmina Renascentia  introduce ascultătorii în atmosfera incitantă a muzicii spaniole din ‘Perioada de aur”.

Carmina Renascentia a evoluat cu succes în concerte şi festivaluri din România, precum şi în Germania, Croaţia si Ungaria.

Membrii formatiei:

Keresztesi Ildikó – soprano, harpă, fluiere, cromornă
Lörincz Tünde – alto, percuţii
Jonucz Alfonz – tenor, fluiere, cornamuză
Lörincz Szilveszter – bas, viola da gamba, fluiere
Vezer Ioan – fluiere, cromornă

Invitat: Caius Hera – vihuela de mano

 

 

 

Vineri, 19 octombrie 2018  
19:00 – Hopkinson Smith (CH/SUA) MAD DOG – muzică elisabetană pentru lăută solo.

1. Anthony Holborne (c.1545-1602) – Fare Thee Well
2. Anthony Holborne (c.1545-1602) – Muy Linda
3. Anthony Holborne (c.1545-1602) – My Selfe
4. Anthony Holborne (c.1545-1602) – Mad Dog

 

5. John Dowland (1563-1626) – Fantasia 5
6. John Dowland (1563-1626) – Prelude
7. John Dowland (1563-1626) – Mrs White’s Nothing
8. Anthony Holborne (c.1545-1602) – The Fairy Round

 

9. John Johnson (c. 1545-1594) – Johnson’s Jewell
10. John Johnson (c. 1545-1594) – Carman’s Whistle Variations

 

Shoes and Passion

11. Anonim sec.XVI – The Cobbler
12. Anthony Holborne (c.1545-1602) – Passion
13. John Dowland (1563-1626) – The Shoemaker’s Wife

 

14. John Dowland (1563-1626) – Mr Dowland’s Midnight
15. John Dowland (1563-1626) – Fancy 6

 

16. John Dowland (1563-1626) – Lady Clifton’s Spirit
17. Anthony Holborne (c.1545-1602) – It fell on a holy eve
18. Anthony Holborne (c.1545-1602) – Heigh Ho Holiday

 

Hopkinson Smith interpretează acest recital pe o replică a unei lăute renascentiste construită de Joël van Lennep, New Hampshire.

 

Născut la New York în 1946, Hopkinson Smith a obținut diploma în muzică de la Harvard în anul 1972. Anul următor s-a stabilit în Europa pentru a studia cu Emilio Pujol în Catalonia și cu Eugen Dombois în Elveția. În această perioadă s-a implicat în foarte multe proiecte camerale inclusiv celebrul ansamblu Hesperion XX. De la jumătatea anilor ’80, s-a axat mai mult pe interpretarea muzicii pentru lăută solo. În această perioadă a înregistrat o serie de CD-uri cu muzică spaniolă pentru vihuela și chitară barocă, muzică franceză barocă pentru lăută, muzică italiană din secolul al XVII-lea precum și muzică germană compusă în perioada barocului.

CD-ul cu transcrierile originale ale sonatelor și partitelor pentru  vioară solo de J.S. Bach, a fost lansat în anul 2000, și a fost aclamat de presa de specialitate. Revista Gramophone a numit acest CD: „cea mai bună înregistrare a acestor lucrări interpretate pe orice instrument”. CD-ul cu muzică de John Dowland a fost lansat în 2005 a câștigat Diapason d’Or. O înregistrare cu muzică aparținând lui Francesco da Milano a obținut deasemenea „Diapason d’Or de l Année.

 

 

Hopkinson Smith a susținut recitaluri și cursuri de măiestrie în toată Europa, America de Nord și e Sud, Australia, Noua Zeelandă, Corea și Japonia. În 2007 și 2009, a susținut concerte și cursuri în Palestina. În 2010 a primit premiul musical al regiunii Puglia cu inscripția: “maestro dei maestri, massimo interprete delle musiche per liuto dell’antica Europa Mediterranea”.

În momentul de față este profesor la  Schola Cantorum Basiliensis din Basel/Elveția.

 

 

Sâmbătă, 20 octombrie 2018
19:00 – Ansamblul Fonte di Gioia (Cluj-Napoca), concert de muzică vocal-instrumentală din perioada barocului.

1. Salamone Rossi (1570-1630) – Sinfonia a tre
2. Marco Uccellini (1603-1680) – Sonata decima ottava
3. Henry Purcell (1659-1695) – Man is for the woman maid *
4. John Dowland (1563-1626) – Come Again, sweet love doth now invite *

 

5. Antonio Vivaldi (1678-1741) – Triosonata în sol minor RV 73 nr. 1
6. Arcangelo Corelli (1653-1713) – Ciaccona op.2 nr. 12
7. Henry Purcell (1659-1695) – Music for a while *
8. Georg Friedrich Händel (1685-1759) – Aria: Da tempeste il legno infranto *

 

9. Arcangelo Corelli (1653-1713) – Sonata da chiesa op.3 nr.2 in Re major
10. Andrea Falconieri (1585-1656) – L’eroica a tre y ciacona
11. Biagio Marini (1587-1663) – Sonata sopra La Monica
12. Georg Friedrich Händel (1685-1759) – Gloria in excelsis Deo *

 

Csongor Dénes – vioară

Anna Dénes – vioară

István Csata – viola da gamba

Amalia Goje – clavecin

Invitată: Renata Gebe-Fügi  – soprano *

 

Formația Fonte di Gioia a fost înființatăǎ în anul 2009 de către Csongor Dénes, Anna Dénes, István Csata și Amalia Goje, absolvenți ai Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Entuziasmul și aplecarea spre muzica barocă i-a făcut pe cei patru membri ai formației să participe la primul concurs baroc de muzică de cameră organizat în România, La Stravaganza. După doar două luni de la constituire: Premiul II … și elanul de a merge mai departe…

Dornici să se perfecționeze, au participat la cursuri de măiestrie în cadrul Festivalului La Stravaganza precum şi în cadrul Academie de Sablé la Cluj. Sub îndrumarea unor personalităţi precum Mihai Ghiga, Dieter Weitz, Mira Glodeanu, Bruno Cocset şi Françoise Lengellé au devenit curând o prezenţă remarcabilă pe scena muzicii vechi din România, concertând în cadrul festivalelor estivale naționale în Sibiu, Cisnădioara, Sighișoara, Prejmer, Râșnov, Ghimbav, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Satu-Mare şi bineînţeles, reşedinţa lor, Cluj-Napoca.

Membrii formaţiei au mai cântat la Bucureşti şi Namur împreună cu ansambluri celebre precum Il Gardellino (Belgia) sau Ausonia (Franţa). Csongor Dénes, Anna Dénes şi István Csata cântă în Orchestra Filarmonicii “Transilvania” din Cluj, în timp ce Amalia Goje predă orgă, clavecin și muzică de cameră la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”.

În anul 2017 Fonte di Gioia a câștigat bursă oferită de Fundația Communitas în cadrul căreia au susținut concerte, în formație lărgită, alături de soprana Renáta Gebe-Fügi și violista Erzsébet Király.

 

Renáta Gebe-Fügi s-a născut în 7 octombrie 1993, în Cluj-Napoca. A terminat studiile primare în anul 2012 la “Colegiul de Muzică Sigismund Toduţă”, secția vioară, fiind ulterior licențiată a Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, din Cluj-Napoca, secția vioară. În prezent este studentă la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, anul III, secția canto sub îndrumarea profesoarei Carmen Gurban, și violonistă la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. De la vârsta de 15 ani studiază muzică veche la vioară. A frecventat cursurile de măiestrie ale lui Petr Zeifart (la Oradea/România, la Parma/Italia), Sophie Gent (Vannes/Franta), Bernhard Forck (Sund/Norvegia). A participat la numeroase concerte (în Ungaria, Elveția, Cehia, Italia, cu orchestra “Posticum Iuventutis Internationalis”). În perioada studenției, cântând diferite opere la vioară, dorința de a cânta cu vocea, a devenit din ce în ce mai puternică. A început studiile în privat, apoi doi ani la învățământul la distanță. În anul 2016 a dat admitere la canto, și a intrat cu nota maximă. Tot în acest an a avut privilegiul de a cânta pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca, la Gala Închiderii stagiunii- “Concertul artiștilor tineri”. Interesată de muzica barocă a cântat la numeroase concerte cu formația Quarto D’Oro și Fonte di Gioia, și cu orchestra barocă Transylvania Galante în cadrul Festivalului de Muzică Barocă ’La Stravaganza’. Primul rol cântat a fost Ernestina din opera L’occasione fa il ladro de G.Rossini (Premieră națională în 2017 Martie). În noiembrie 2017 a câștigat premiul I la Concursul de interpretare Mozart. În anul 2018 Ianuarie a avut privilegiul de a cânta F. Mendelssohn-Bartholdy: Simfonia a II-a “Lobgesang” cu orchestra filarmonicii din Oradea. Tot în acest an, în Iulie a cântat oratoriul de J.S.Bach: Patimile dupã Matei, la Ateneul Român din București, la Miercurea-Ciuc și la Brașov. În Septembrie publicul a ascultat la Opera Naționalã Românã, la “Gala Regalã”.

 

 

Duminică, 21 octombrie 2018 

19:00 – Ansamblul Harmoniis (RO/HU), muzică de Antonio Vivaldi.

1. Concerto per flauto, archi e continuo, in Re Magiore Il Gardellino RV 428

Allegro

Cantabile

Allegro

 

 

2. „Nulla in mundo pax sincera” Motteto per soprano, due violini, viola e basso RV 630

 

 

 

3. Concerto per liuto in Sol minore, RV 85

Andante molto

Larghetto

Allegro

 

 

4. Concerto per flauto, archi e continuo, in Sol Magiore Il Cavallo RV 437

Allegro

Largo

Allegro

 

 

5. „In furore” Motteto a canto solo con stromenti RV 626

 

 

Kiss Enikő: baroque violin

Orgován Csenge: baroque violin

Kabdebó Noémi: viola

Nagy Réka: baroque cello

Szabó Zsolt: violone

Caius Hera: lăută, teorbă

 

Înființat în 14 decembrie 2010, ansamblul de muzică veche Harmoniis a fost, și continuă să fie un ansamblu dinamic în continuă schimbare. Primul concert Harmoniis a prezentat, la biserica Evanghelică de la Punctele Cardinale din Timișoara, pagini din celebra culegere de muzică religioasă tipărită la comanda lui Paul Esterhazy. În decursul timpului ansamblul Harmoniis și-a schimbat constant componența ajungând să activeze și sub formă de duo sau trio și prezentând publicului partituri muzicale inedite din perioada renașterii și a barocului muzical. Concertele susținute de Harmoniis au mai putut fi ascultate la Domul Romano-Catolic din Timișoara, la Palatul Baroc din Piața Unirii (Muzeul de Artă) Timișoara, Biblioteca Județeană Timiș, Biserica fortificată din Cisnădie, Cetatea Târgu Neamț etc.

În cadrul Festivalului Baroc Timișoara, ediția a VII, 2018, ansamblul Harmoniis va interpreta un program integral cu muzică aparținând lui Antonio Lucio Vivaldi, unul dintre cei mai apreciați compozitori din perioada barocului.

Cele două motete interpretate de către soprana Judit Andrejszki din Budapesta, vor putea fi ascultate de către publicul timișorean în primă audiție.

Concertele de flaut vor fi interpretate de către flautistul de origine basarabeană Dumitru Palagniuc, școlit la una dintre cele mai prestigioase academii de muzică veche din lume și anume: Academia Regală din Bruxelles, unde a studiat tehnici specifice de interpretare pe flaut baroc. Dumitru Palagniuc este la ora actuală unul dintre puținii muzicieni din Romania care interpretează muzică barocă pe un flaut de lemn fără clape, identic cu cele folosite până în secolul al XVIII-lea.

Concertul pentru lăută din cadrul acestui concert este unul de dimensiuni mici, scris într-o manieră relativ simplistă, dar frapează prin prospețimea melodiilor și prin perfecțiunea formei, specifice marelui compozitor.